sâmbătă, 14 ianuarie 2023

SCRISOAREA UNUI PROFESOR

Aron Pumnul,Profesorul lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu a început studiile la Colegiul German din Cernăuţi, în Bucovina,aflată atunci sub stăpânirea austro-ungară. Aici îl întâlneşte pe profesorul Aron Pumnul, un revoluţionar din Transilvania care luptase şi el pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni.dar care a fost nevoit să ia drumul pribegiei până în Bucovina. Se pare că profesorul era prieten cu Gheorghe Eminovici şi atunci când băieţii acestuia din urmă au studiat la Colegiu au stat în gazdă la Profesor. Aşa s-a întâmplat şi cu Mihai. 

Ceea ce urmează este o ficţiune dar inspirată şi din tristeţea despărţirii definitive de Profesor exprimată de încă elevul Mihai Eminovici în poemul La mormântul lui Aron Pumnul , apărut pentru prima dată într-o broşură numită Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti publicată de elevii săi în ianuarie 1866, la moartea profesorului lor.

Dragă prietene Gheorghe,

Îţi scriu în această scrisoare,după cum m-ai rugat despre fiul tău, Mihai şi gustul lui pentru învăţătură.

De când l-ai adus aici,la Cernăuţi,la Colegiul German,mi-am dat seama că e altfel decât fraţii lui pe care am avut privilegiul să-i instruiesc. Dincolo de neastâmpărul vărstei,şi la el, ca şi la fraţii lui se cunoaşte educaţia aleasă primită în primii ani de viaţă.Dar la el am remarcat şi o înclinaţie spre viaţa ţăranilor care ajung şi aici cu acareturile lor.Mihai stă mult pe lângă ei ,îi place să asculte poveştile spuse de bătrâni, cântecele pe care ei le cântă. Joacă jocurile simple şi copilăreşti ale fiilor sau nepoţilor lor. Dispare câteva zile la rând şi apoi spune că a hălăduit prin codrii sau prin sate..Povesteşte colegilor cu un farmec aparte şi toţi se adună în jurul lui de parcă ar fi un înţelept.

Când vine vorba de învăţătură Mihai nu e prea atras de regulile stricte ale şcolii noastre.E cam visător...Dar are materii preferate: nu prea e bun la matematici,dar îi place să citească cam orice, dar mai ales literatura din România, care aici nu e aşa bine cunoscută. De asta i-am pus la dispoziţie biblioteca mea cu toate cărţile româneşti pe care le-am strâns de-a lungul vieţii mele. Aici are ce descoperi: operele lui Costache Negruzzi,Anton Pann,Dimitrie Bolintineanu,Vasile Alecsandri. La fel de curios e să ştie şi despre lupta celor din 1848 şi mă roagă în fiecare seară să povestesc câte ceva despre vremurile trecute în care eu şi prietenii mei din Transilvania eram călăuziţi de iubirea pentru neamul românesc şi luptam pentru drepturile românilor.Mi-ar plăcea să ştiu că i-am plantat în suflet sămânţa patriotismului şi că aceasta va prinde rădăcini solide la el . 

Cel mai mult mă uimeşte cât de mult studiază gramatica românească.L-am întrebat de ce e asta aşa important pentru el şi mi-a răspuns că nu poţi preţui o limbă fără să-i ştii toate secretele şi modalităţile prin care să exprimi cel mai bine simţămintele şi gândurile cele mai ascunse.Mi-a arătat şi câteva versuri care nu erau rele deloc. 

Dragă prietenie,fiul tău e pe mâini bune aici. Poate că firea ta mai strictă,aplecată spre cifre şi spre afaceri nu va înţelege pe deplin înclinaţia băiatului tău spre visare şi poezie dar lasă-i lui curajul şi puterea  să descopere lumea prin mijloacele lui.

Al tău prieten, Aron Pumnul


Această scrisoare fictivă a Profesorului către tatăl elevului Mihai Eminovici este o creaţie proprie şi a apărut în ziarul BUZZ din ianuarie 2021


Niciun comentariu: