Scrisoare de la Nadia

La 14 ani,Nadia Comăneci a câştigat la JO de la Montreal din 1976, 3 medalii de aur, 1 de argint și 1 de bronz,obţinând şi prima notă de 10 din istoria notărilor la Olimpiadă de 7 ori.A fost numită Zeiţa de la Montreal.Această scrisoare este o ficţiune dar sugerează ce ar scrie fetiţa din spatele gimnastei unei prietene din aceeași perioadă (dacă i s-ar fi permis să aibă una). A fost inspirată de cartea Scrisori către o tânără gimnastă scrisă chiar de Nadia.

Dragă prietenă,

îţi mulţumesc pentru felicitările pe care mi le-ai trimis după ce am câștigat medaliile de la JO de la Montreal. Din partea ta sunt mult mai importante decât de la toţi cei care vin lângă mine şi acum îi văd pentru prima oară. Sper să nu crezi că de acum mă voi schimba că sunt o mare campioană olimpică. Voi fi aceeaşi fată muncitoare care trebuie să-și facă antrenamentele zilnice așa cum zic antrenorii. Şi chiar dacă tu ai auzit că domnul Bela Karoly e sever şi foarte dur,eu ştiu că e un antrenor bun pentru noi. Alături de soţia lui, Marta, ne motivează să lucrăm pe aparate fără să ne plictisim şi să fim mereu concentrate la ce avem de făcut.Parcă ar şti că suntem nişte copii care combină antrenamentul cu joaca. Iar noi am învăţat disciplina pentru că repetările elementelor iar şi iar îţi dau siguranţa la concursuri.

Dar trebuie să îţi spun că o Olimpiadă e ceva foarte mare.Eu eram obişnuită doar cu un Campionat European şi când am ajuns în Satul Olimpic am crezut că am ajuns pe o altă planetă. Oameni de toate naţiile la un loc, cu moduri diferite de a se manifesta, de a comunica, de a se concentra. Mâncarea era din cea mai diversă şi ciudată pentru noi şi totul era gratis. Acolo puteai să mergi şi la cumpărături şi la teatru în acelaşi timp…

Dar antrenorul ne-a adus repede cu picioarele pe pământ când ne-a zis : ”nu aveţi voie nimic!”.Şi l-am înţeles. Nu puteam să ne pierdem concentrarea de la ce aveam de făcut şi anume să reuşim să ne facem bine treaba la Jocurile Olimpice pentru că toată lumea era cu ochii pe noi. Eram cele mai mici şi mai drăguţe. Iar acum făceam ce ne-am dorit întotdeauna: gimnastică la nivel înalt.

Am să-ţi spun despre prima notă de 10 a concursului,la paralele. Nu aveam emoţii pentru că ştiam că pot să realizez un exerciţiu sigur după multele repetări de la antrenamente. Şi în plus, acesta era aparatul meu preferat. Iar când am terminat acel exerciţiu, acum devenit legendar, ştiam că am realizat ceva deosebit pentru că inclusesem, la sugestia antrenorilor, nişte elemente noi, care îmi vor purta numele. Nimeni nu le mai prezentase până atunci. Dar, am să-ţi spun un secret, la aterizare am făcut un mic pas şi credeam că voi fi penalizată. Nu mi-am dat seama ce înseamnă 1.00 afişat pe tabelă dar antrenorul a vorbit cu arbitrele care i-au arătat pe degete că e de fapt 10. Tabela nu era pregătită pentru a arăta această notă.

Doar când am ajuns acasă şi pe aeroport ne aşteptau atâţia oameni mi-am dat seama de importanţa victoriilor mele. Acolo,la Montreal, antrenorii ne-au ţinut într-o izolare care cred că ne-a făcut bine. Primirea triumfală de la Bucureşti pentru mine a avut şi o parte tristă pentru că aveam în braţe o păpuşă pe care cineva mi-a smuls-o în aglomeraţie.

Dar mă bucur că am putut să aduc glorie României şi că am făcut cunoscută gimnastica românească. Abia aştept să mă întorc la antrenamente şi să continui să fac ce ştiu mai bine: gimnastică.

creaţie proprie, publicată in ziarul Buzz din august 2021

 

Jurnalism pentru copii Intalniri.Intamplari.Idei.de Ioana Matfeev

Despre clubul Micii Reporteri de la Botoşani sunt sigură că mulţi au auzit, chiar dacă totul se întâmplă într-un oraşel mic dintr-un colţ cam izolat de Românie.Un club de jurnalism în care copiii de la vârsta în care abia au intrat pe băncile şcolii şi până la adolescenţii care îşi caută drumul în viaţă, învaţă să vadă lumea din jur cu obiectivitate şi curiozitate.Au evoluat în 6 ani,de când au început,de la câteva foi A4,la ziarul Buzz cu 8 pagini colorate care te îmbie la citit,apoi la site-ul Micii Reporteri cu televiziunea online unde sunt difuzate emisiuni realizate în întregime de ei cu un profesionalism greu de crezut.La 5 ani de existenţă au scos cartea Jurnalism pentru copii. Întâlniri.Întâmplări. Idei. în care au adunat momentele importante care au stat la baza evoluţiei lor.Atât ca grup cât şi individual.

Am citit aceasta carte şi pentru că activitatea clubului îmi este cunoscută şi mi-a făcut plăcere să o redescopăr şi din interior, cu temerile si victoriile iniţiatoarei, Ioana Matfeev, care este şi autoarea acestei cărţi. Am apreciat sinceritatea cărţii şi modul în care e structurată astfel încât avem şi perspectiva elevilor care fac parte din aceasta şcoală altfel,cu frământările şi bucuriile lor.

Recomand această carte celor care ştiu cine sunt Micii Reporteri din Botoşani,celor care au fost abordaţi pe stradă sau la diverse evenimente de această gaşcă uneori gălăgioasă sau copilăroasă, până la momentul întrebărilor pentru interviuri, când devin serioşi şi profesionişti. Este o carte şi pentru cei care îi cunosc pe copiii care sunt sau au trecut pe la Micii Reporteri , pe Daria, pe Alexandra, pe Karina, pe Denisa şi toţi ceilalţi şi vor să le (re)descopere o faţă nouă sau doar bănuită a lor.Aici aş menţiona din nou capitolul scris chiar de ei, de fiecare membru în parte,despre ce înseamnă Buzz pentru ei,cum i-a ajutat sa crească sau cum au început.
De asemenea, este o carte pentru botoşăneni sau pentru cei care îşi trag rădăcinile de aici pentru că multe dintre personalităţile oraşului apar în carte fie cu o părere, fie oferind un ajutor mai mic sau mai mare unor tineri aflaţi la început de drum.Multe dintre evenimentele realizate de Buzz/ Micii Reporteri şi care au făcut ceva vâlvă în oraş sunt acum proiectate din interior şi pot fi (re)văzute altfel .
Dar este şi pentru cei care nu ştiu nimic despre Micii Reporteri dar vor să descopere cum se construieşte un astfel de proiect, cum se munceşte pentru a mai urca o treaptă pe scara succesului ducând în spate un vis care creşte de la zi la zi.

Stilul în care e scrisă această carte e departe de cel rece,jurnalistic,la care ne-am fi aşteptat,aici intervenind puţin din simţul poetic al autoarei.Iar faptul că e scrisă la persoana I singular sau plural ne face să fim mai aproape de frământarea unui suflet în căutarea libertăţii, în atingerea visului său.

Poate 6 ani înseamnă mult sau poate e doar un început.Dar e un vis care nu mai e doar personal ci a devenit un vis al mai multor persoane,un vis care trebuie întreţinut pentru că e o şcoală şi ca orice şcoală are menirea de a înalţa spirite şi a crea un viitor. Şi pentru asta are si nevoie de ajutorul nostru moral şi de ce nu material,cumpărând această carte. .

Cum sa uiti o femeie de Dan Lungu

Dan Lungu este un scriitor născut în 1969 la Botoşani.L-am descoperit citind Sunt o babă comunistă şi atunci am descoperit un scriitor contemporan,cu o notă uşoară,cu un umor sec,în opera căruia eşti invitat să tragi singur concluzia după ce citeşti o carte a sa.
Aşa am păţit şi cu această carte Cum să uiţi o femeie. Mi s-a părut interesant rezumatul pe care l-am citit pe spate şi eram pregătită pentru o carte anlitică asupra iubirii,a suferinţei,a despărţirii. De ce s-ar scoate în evidenţă atunci că cele două personaje principale,Andi şi Marga,care locuiesc împreună de un an şi jumătate,şi care se despart simplu, pe un bilet, sunt jurnalişti la acelaşi ziar? Dar nu avem parte de o analiză a sentimentelor din perspectiva rece a unui jurnalist de investigaţii ci mai profund , în comparaţie cu Dumnezeu.

Zburând printre capitole aflăm povestea lor de iubire dar şi povestea de viaţă a fiecăruia în parte.Şi cu toate astea e o poveste de dragoste la care nu se trezeşte nici un sentiment, plată, aproape că doar un pretext pentru o despărţire în contextul cărţii. Dar o iubire şi o despărţire care naşte întrebări mai ales după ce Andi vine în contact cu un grup de adventişi şi cu un înţelept pastor pe nume Set care are răspunsuri la fiecare întrebare,din perspectiva religioasă.Astfel Andi şi noi avem parte de o incursiune în doctrina neoprotestantă, discuţii despre Dumnezeu şi credinţă,despre iubire,despre har,despre deschiderea inimii.Astfel Andi are şansa să vadă viaţa şi din altă perspectivă.
(Mie aceste pasaje mi-au adus aminte de discuţiile pe care le aveam cu o prietenă,trecută la un astfel de cult neoprotestant,şi în care fiecare îşi apăra ceea ce ştia că este corect în religia proprie.)  

Mie personal nu mi-a plăcut acest roman.Nu l-aş pune pe lista mea de favorite.Nu e un roman care să aibă un fir narativ pe care să-l urmăreşti cu înfrigurare,capitolele nu sunt în ordine cronologică dar asta poate fi văzut şi ca un punct forte al cărţii. Dar nu mi-a plăcut amestecul dintre atmosfera împuţită de garsonieră, insalubră de bar îmbâcsit şi coruptă din redacţia de ziar cu lumea perfectă a neoprotestanţilor care suferă pentru credinţa lor. M-am întrebat de ce nu a ales Dan Lungu lumea creştin ortodoxă a lui Dumnezeu? Prea mult îmi seamănă cu lumea perfectă şi discursurile din broşurile pe care le găsim uneori în cutia poştală.

După ce viaţa lui Andi intră pe făgaşul normal,are parte de o revelaţie din gura altui personaj (episodic) care poate fi folosit ca o concluzie a întregii poveşti

"E drept,explicaţiile nu au ce căuta într-o despărţire. Nu pot fi decît meschine. Adevărul nu e nicăieri. Oamenii inteligenţi simt asta.[...]Ce să explici ? La ce ajută?"

As recomanda romanul fanilor lui Dan Lungu, celor care vor sa descopere literatura contemporana si celor care simt nevoia unei perspective asupra lui Dumnezeu si a credintei din perspectiva neoprotestanta (adventista).

Despre SWAP-BOT

Unul dintre site-urile pe care imi petrec ceva timp,cand nu sunt pe Facebook,este Swap-Bot. E tot un fel de retea sociala dar pentru cei care (inca) iubesc sa trimita si sa primeasca scrisorele si ceva pe langa in cutia postala.
Swap in limba engleza inseamna schimb, asa ca pe langa implicare include si un dram de creativitate si, deloc de neglijat,elementul surpriza.

Ce trebuie stiut inainte de a deveni membrii pe acest site :

• e un site international asa ca trebuie sa aveti macar cunostinte medii de limba engleza.Totul e in engleza asa ca asta va ajuta sa navigati mai usor
• e un site gratuit asa ca inscrierea pe site si in schimburi nu costa nimic. Cheltuielile vin odata cu primul schimb cand va trebui sa trimiteti un plic (mare sau mic) in alta tara.
• aveti nevoie de o adresa stabila unde sa va ajunga scrisorile sau instiintarile de la posta.Daca va mutati des sau aveti emotii de a face publica adresa,puteti deschide o cutie postala la un oficiu postal unde mergeti sa verificati ce ati primit.
• trebuie sa aveti o relatie cu postasul din zona dvs.pentru a fi siguri ca scrisorile ajung la adresa. Sau o cutie postala securizata pentru ca vecinii curiosi sa nu cerceteze ce primiti.
• trebuie sa te implici, sa fii constiincios, sa stii ce inseamna sa trimiti corespondenta la timp, sa nu renunti chiar in timpul unui schimb.Partenerii de schimb pot adauga pareri bune sau rele despre ce primesc si asa capeti credibilitate.Sau o pierzi.

Totul incepe cu realizarea unui profil (pagina de prezentare) cu cateva date personale, cu ce va place si ce nu , ce interese aveti.E un site perfect pentru colectionari (de vederi, de timbre,de monezi etc) si e un loc grozav sa puteti face schimb cu alti pasionati de aceleasi lucruri. La fel, daca realizati obiecte handmade,e o platforma perfecta de a arata/ trimite lucrurile voastre in lume.
E un site sigur din punct de vedere al limbajului asa ca si cei mici sunt in siguranta.Dar mai sigur ar fi ca parintii sa deschida un cont comun care sa supravegheze schimburile celor mici.Adresa trebuie facuta publica desi nu oricine (doar partenerul de schimb) o poate vedea.Iar cheltuielile sunt in cea mai mare parte a parintilor,nu?

Cum functioneaza?

Dupa inscrierea pe site si completarea profilului, de pe prima pagina, la Find Swaps, gasim o lista intreaga de schimburi.Unele sunt valabile doar in SUA,altele doar in Europa,altele International.Prima data,ca newbie,-nou intrat in schimburi- eu mi-am ales ceva simplu : schimb de carti postale cu pisici. Atunci cand gasesti ce schimb iti place ai 2 optiuni :Join Swap si Watch Swap.A doua varianta e pentru cazul in care nu esti hotarat daca sa intri in schimb pe moment.La data cand se termina inscrierile ti se distribuie partenerul si adresa lui.Ca sa stii ce sa trimiti partenerului intri pe pagina lui de profil si vezi preferintele sale.Cand ai totul pregatit te duci la posta cu plicul/pachetul cu adresa partenerului. Atunci cand vei primi la randul tau, alt partener iti va trimite tie.Mie imi place sa aflu cine este abia cand ajunge plicul acasa dar poti afla inainte cine e.
Daca ceea ce ai trimis a placut vei primi un rating maxim(si o inimioara) care va contribui la credibilitatea ta pe site.Este o optiune pentru a oferi si tu partenerului un rating si cateva cuvinte de multumire.

Cu Swap-Bot eu am reusit sa-mi maresc colectia de vederi,de abtibilduri,de felicitari,am gustat dulciuri din alte tari,pana si pisicile mele au primit tot felul de jucarii si gustarele dupa care au dus dorul mult timp dupa aia...

O fată care ascultă rock de Denisa Sandu

Nu ştiu foarte multe despre autoarea acestei cărţi decât că are 13 ani, că activează cu succes în cadrul clubului de jurnalism Micii reporteri din Botoşani şi că acesta este primul ei roman publicat.

Personajul principal al cărţii este Elisa Sandein,o fată de 14 ani care ascultă rock şi care află de la părinţi că viaţa ei va căpăta liniştea mult dorită după ce ei hotărăsc să nu se mai mute dintr-un oraş în altul cum o făcuseră de atâtea ori până acum, doar ca ea să poată termina şcoala fără un stres în plus.
Dar viaţa fetei este dată peste cap când află că tatăl ei este ucis iar poliţia nu are destule probe să continue investigaţiile. Şi pentru că oamenii care ascultă rock sunt oameni puternici, fata de 14 ani ia investigaţia pe cont propriu.Astfel cunoaşte alte personaje interesante, află lucruri năucitoare despre tatăl ei dar şi despre ea însăşi.

O fată caare ascultă rock e o carte care se citeşte repede. Nu pentru că ar fi o carte scurtă ci pentru că acţiunea are un ritm alert,lipsesc figurile de stil sau descrierile ample .Ar putea fi un punct în minus dar nu reduce puterea cărţii de a transmite trăiri şi sentimente.

Ar putea deranja lucrurile pe care autoarea le-a omis sau nu le-a luat în considerare dar aşa e în lumea noastră, a celor maturi, ne cramponăm de fiecare detaliu, trebuie să analizăm totul. Iar aceasta e o carte adresată publicului tânăr, mult mai axat spre acţiune aşa că putem trece peste toate acestea.

Această carte e încă o dovadă că imaginaţia unui copil sau a unui adolescent poate crea lumi noi. Probabil,mai târziu,le va dezvolta ,le va relua de unde le-a lăsat şi le va reclădi păstrând puritatea începutului   
 

MICUŢELE DOAMNE

De curând mi-am cumpărat un KINDLE cu care mă împac foarte bine.Lumea m-a întrebat dacă de acum voi renunţa la bucuria de a citi cărţi fizice. În niciun caz, dar îmi voi lărgi gama şi numărul de cărţi citite.

Mi-am zis că voi ţine minte prima carte descărcată pe e-book reader aşa că am apelat le clasici. Şi am ales MICUŢELE DOAMNE de Louisa May Alcott.
Acţiunea acestui roman se petrece în secolul al XIX-lea,când surorile Meg , Jo, Amy şi Beth sunt nevoite să îşi trăiască adolescenţa în vremuri dificile, alături de mama lor , Marmee March, pentru că tatăl lor este plecat la razboi. Fetele, cu firi diferite, învaţă cu fiecare zi şi întâmplare o nouă lecţie care le va transforma în doamnele frumoase şi puternice de mai târziu.Astfel, fetele se obişnuiesc cu traiul simplu în care este mereu loc să ajute pe cineva aflat mai în nevoie decât ele, înţeleg că nici o supărare nu le poate despărţi sau că folosind imaginaţia se pot descoperi moduri deosebite de a petrece timpul împreună.Figura masculină este dată de apariţia lui Theodore Laurence, un tânăr care le va deveni ca un frate chiar dacă situaţia lui materială este mult superioară fetelor iar figura paternă este dată de bunicul acestuia, James Laurence,care este şi el pus în situaţia de a învăţa câteva lecţii de la prietenele nepotului său.

Varianta pe care am descărcat-o avea şi volumul al II-lea care urmăreşte aceleaşi personaje şi maturizarea lor. E ca un ghid practic pentru tinerele care întâlnesc iubirea şi care păşesc încet în viaţa alături de soţul lor. Meg descoperă că viaţa de familie alături de John Brook şi cei 2 gemeni ai lor nu e la fel de uşoară cum îşi imaginase ea şi că încă are multe lucruri de învăţat de la mama ei. Jo îşi urmează drumul spre a deveni scriitoare dar descoperă că visul ei ar putea să o abată de la principiile ei morale. Amy, îşi urmează spiritul artistic şi descoperă fiorul dragostei cu cine s-ar fi aşteptat mai puţin. Beth se împacă cu un destin tragic pe care îl simte aproape şi,astfel, prin puterea sa într-un trup fragil le oferă o nouă lecţie surorilor sale.

În ce mă priveşte, am citit romanul în limba engleză, având în minte ecranizarea romanului din 1994 - Fiicele Doctorului March - .Cred că dacă aş fi citit-o la vârsta personajelor, cel puţin, să le descopăr la prima lectură, aş fi avut parte de o lectură mult mai plăcută. Dar şi aşa m-am delectat mai ales cu primul volum. O lecţie de maturizare adresată în primul rând fetelor, o carte educativă şi plină de principii morale valabile oricând, chiar dacă astăzi le considerăm puţin diferite. În volumul al II-lea, autoarea intervine mai mult, cu lecţii şi concluzii directe ,ceea ce nu mi-a plăcut.Mi s-a părut ca o lecţie lungă în care profesoara - autoarea ţine să mai adauge ceva ca să-şi susţină punctul de vedere. 

Recomand MICUŢELE DOAMNE pentru fetele care au nevoie de o îndrumare înspre o viaţă călăuzită de principii morale desăvârşite dar şi pentru mamele care mai citesc fetiţelor poveşti.Ar putea ca cele 4 personaje feminine să devină modele de urmat.

5 stele din 5 pentru primul volum
3 stele din 5 pentru al doilea volum

Cantec de gheata si foc de George R.R.Martin

In mai 2013 primeam pachetul de cărţi de la Nemira pe care l-am câştigat pe site-ul Cinemagia. Avea vreo 3 kg şi primul meu gând a fost : " Cum o să citesc eu cărţile astea ? Cât o sa-mi ia? " . Era întreaga serie Cântec de gheaţă şi foc.
Odată ce m-am apucat să citesc primul volum , Urzeala Tronurilor, nu ştiu când au trecut primele 100 de pagini. M-a prins imediat şi de aici a început aventura mea în lumea imaginară a lui George Martin, o lume condusă de regi şi regine care nu se dau în lături de la nimic pentru a-şi atinge scopurile - intrigi, trădări, conspiraţii, răzbunări. Nici nu e de mirare, pentru că sursa de inspiratie a lui George R.R.Martin este o altă serie cunoscută, Regii Blestemati de Maurice Druon (pe care mi-am propus să o citesc cât mai repede) dar şi Războiul celor 2 roze  din istoria Angliei.
Această lume imaginară e împărţită în două continente - Westeros si Essos - populate de diferite clanuri şi familii sau dinastii.Dar şi de creaturi malefice care amintesc de zombi sau de dragoni uriaşi care scuipă flăcări.Nu te poţi rătăci în această lume pentru că ai la dispotiţie o serie de hărţi care te ajută să te orientezi pe unde sunt sau se îndreaptă personajele. De asemenea şi lista genealogică a fiecarei familii cu slujitorii şi armata proprie este foarte utilă.
Capitolele fiecărui volum reprezintă actiunea văzută din punctul de vedere al personajului care îi poartă numele.  

In Urzeala Tronurilor facem cunoştinţă cu clanurile centrale ale întregii serii : Stark şi Lannister. Stark domneşte peste Nord şi viata lor , a lui Ned si a lui Catherine, împreună cu cei 6 copii, se desfăşoară conform principiilor morale obişnuite. Rickon, Bran, Arya, Sansa, Robb si Jon, fiul nelegitim a lui Ned, sunt pregătiţi pentru o viaţă grea dar în care să reuşească prin forţele proprii însuşite încă din fragedă copilărie. Lucrurile nu se anuntă prea promiţătoare când familia trebuie să se despartă şi să se împrăştie în ţinuturi îndepărtate unul de altul, lăsându-i pe cei mici şi neajutoraţi în grija servitorilor.
Lannister domneşte pe Tronul de Fier, conducând întreg Westeros-ul.Principiile lor morale sunt aproape inexistente, singura lor perspectivă este să păstreze puterea . Cersei, căsătorita cu Robert Baratheon, regele de pe Tronul de Fier, Jamie, fratele geamăn al lui Cersei, aflat în Garda Regelui, Tyron, fratele celor 2 , dar dispreţuit de întreaga familie pentru faptul că este pitic si nu e demn sa urce vreodată pe Tronul de Fier, dar si Joffrey Baratheon, fiul alintat si dispretuitor a lui Cersei, işi fac apariţia în acest prim volum. Suntem şocaţi încă de la început să aflăm , prin ochii micului Bran, că Cersei si Jamie au o relaţie incestuoasă,fapt ce ne face să avem o vagă imagine asupra întregii conduite a acestei familii.

In Esoss,avem parte de o lume mult mai neobisnuită,personaje mult mai bizare iar poveştile sunt mai greu de înţeles .Dar aici o întâlnim pe Danaerys  Targaryen şi ea o pretendentă a Tronului de Fier cu o istorie care împleteşte cele 2 tinuturi.Dar ea e cunoscută şi sub numele de Mama Dragonilor ceea ce îi oferă un prestigiu aparte.


Nu vreau să fac un rezumat al întregului volum sau a întregii serii.Oricum nu voi reuşi să cuprind toată complexitatea acţiunii, să amintesc sutele de personaje foarte bine conturate şi cu un rol important în întreaga acţiune.Pentru cei care vor să intre în această lume a celor 5 volume le spun că este o serie impresionantă,deşi nu este pentru cei "slabi de înger" şi cred că nici pentru copiii care vor doar o lume fantastică.Dar odată intrat în această lume nu mai ai şanse de scăpare. Urmareşti fiecare personaj care coboară încet în cel mai adânc iad doar pentru a reveni la suprafaţă mai puternic,Te afli în mijlocul unei scene de luptă care odata încheiată te lasă sfarşit doar citind despre ea.Sunt momente în care daca ai putea, având în vedere greutatea unui volum ca obiect fizic, ai arunca-o de toţi pereţii şi să stai într-un colţ să plângi şi să repeţi obsesiv : De ce ? De ce?

Pentru cei care au citit seria le mărturisesc că am o slăbiciune pentru familia Stark şi speranţa mea este într-o cât de mică reuniune, cât se mai poate, pentru Tyron Lannister,ca toata lumea, şi sper să fie luat în serios ca să se aleagă şi el cu ceva,şi sper ca povestea cu Danaerys să ajungă undeva . Sper ca celelalte volume care urmează să dezlege mai mult iţele încurcate ale poveştirilor, să ne ofere mai multe răspunsuri şi să ne facă, la sfârşit , fericiţi că am aşteptat atât pentru a fi  scrisă o continuare. (Obişnuită cu stilul George R.R.Martin mă cam îndoiesc de această ultimă parte.)

Sub aceeaşi stea - John Green

S-a spus şi s-au scris multe despre această carte aşa că e greu să găseşti să scrii ceva nou sau să nu distrugi misterul pentru cei care încă nu au citit-o.

E o carte pentru adolescenţi dar care poate fi citită şi de adulţi fără a se simţi frustraţi că nu reuşesc să pătrundă într-un universul închis .

Tematica e una gravă , lupta cu cancerul , dar aş putea spune că e mai mult despre a trăi cu cancerul.

Viaţa lui Hazel Lancaster, de 17 ani, diagnosticată cu cancer dar care se află sub paza unui medicament minune, se desfăşoară influenţată de condiţia ei între un optimism moderat şi un pesimism dezvoltat din dorinţa ei de a nu avea efectul unei grenade . Îl întâlneşte pe Augustus Waters, un tânăr care îşi pierduse deja piciorul din cauza unui cancer. Viaţa lor nu e tragică , încape şi puţină iubire, ceva umor împletit cu mult curaj şi bucurii mai mici sau mai mari.

Dar fără suferinţă , cum am putea şti ce e bucuria?

E o carte despre maturizare,despre acceptarea destinului, despre A TRĂI chiar dacă mâine e posibil ca totul să se termine.

Deşi subiectul e serios, am rămas cu o impresie plăcută după ce am citit SUB ACEEAŞI STEA de John Green.E drept că am şi vărsat ceva lacrimi dar cred că merită toate premiile şi toate locurile întâi în topurile literare.E scris într-o notă adolescentină ceea ce a atras acest public la lectură. Daca scoala noastra ar fi mai deschisa ar putea introduce carti ca acestea sa fie studiate in scoli.

Acord 5 stele din 5 şi recomand celor care vor să citească ceva care să-i facă să mediteze.
  

Te voi revedea de Marc Levy

Acest roman continua actiunea si stilul cartii Si daca e adevarat tot de Marc Levy. Pentru ca acesta a avut un final deschis, lumea isi dorea o continuare a povestii de dragoste dintre cele doua personaje asa ca autorul s-a pus pe treaba.

Ii intalnim din nou pe Arthur, arhitectul, tocmai intors dintr-un stagiu la Paris unde lucrase la un centru cultural franco-american,Fugise acolo si ca sa o uite pe ea. O intalnim si pe Lauren, aceeasi doctorita devotata meseriei ei si fara nicio amintire din perioada cand ea a fost in coma. Dar il cauta pe acel barbat pe care l-a gasit veghind la patul ei de spital cand revenea incet la viata.

Mai apar cateva personaje in plus pe langa cele care au dat farmec primei parti, dar toate dau un aer circular intregii povesti .Umorul si vorbele de duh se impletesc frumos si dau un aer light unui subiect serios .

Dar rolurile sunt inversate in acest roman.Arthur e cel cu accidentul iar Lauren e cea care incearca sa il ajute dar si sa inteleaga prin ce trecuse ea si prin ce trece acum.

Te voi revedea este un roman al zilelor noastre despre a alerga pentru implinire si a o obtine.

Acord 3 stele din 5 si recomand cartea mai ales celor care vor sa scape de o realitate in care lucrurile se obtin greu si in care fiecare e pentru el. Aici lucrurile sunt mult mai usoare.

SI DACA E ADEVARAT... de Marc Levy

Am citit aceasta carte dupa ce am vazut filmul Just Like Heaven din 2005 si nu aveam asteptari prea mari,caci filmul nu m-a impresionat in mod deosebit .Cartea difera de firul filmului dar am vazut in personaje actorii din film ceea ce e un mic dezavantaj in a vedea un film inainte de a citi cartea.

Acord 3 stele din 5 acestei carti care se citeste usor, dialogurile sunt dinamice, poate prea dinamice pe alocuri, presarate cu mult umor dar si delicatete din loc in loc.

Lauren, medic intern la San Francisco Memorial Hospital, casatorita cu meseria ei si chiriasa intr-un apartament de invidiat de pe Green Street, cu o priveliste de invidiat, are un accident de masina si cade in coma profunda.

Peste cateva luni,apare in scena Arthur, un tanar arhitect care tocmai se mutase in apartamentul de pe Green Street . Ca din senin, are parte de un musafir mai neobisnuit , spiritul sau fantoma lui Lauren, aflata inca in coma intr-o rezerva la San Francisco Memorial Hospital . De aici urmeaza o comedie romantica mai neobisnuita in care cele doua personaje se descopera, se integreaza unul in viata celuilalt si, inevitabil, se indragostesc.Are si un fir policier ca sa creasca putin suspansul.

Cu ce am ramas la finalul cartii? Secventa care m-a impresionat cel mai mult e din trecutul lui Arthur si prezinta relatia dintre micul Arthur si mama lui.Pentru mine e cea mai frumoasa si delicata scena a cartii.
Am descoperit ca acest roman este sursa "jocului secundelor" atat de popular acum pe net ."In fiecare dimineata ti se dau 86400 de dolari ,cu singura constrangere sa-i cheltuiesti in cursul zilei,soldul nefolosit fiind retras cand te duci la culcare , insa acest dar picat din cer sau acest joc se poate opri in orice moment,ai inteles?Si atunci intrebarea este :ce ai face tu daca ai primi un asemenea dar?"     

De asemenea, am regasit viziunea asupra timpului : ''Dacă vrei să înţelegi ce înseamnă un an de viaţă, pune întrebarea unui student care a picat la examenul de sfărşit de an. O lună de viaţă: vorbeşte-i unei mame care a adus pe lume un copil prematur şi-l aşteaptă să iasă din incubator ca să-şi strângă puiul în braţe, teafăr şi nevătămat. O săptămână: întreabă-l pe un bărbat care lucrează într-o uzină sau o mină ca să-şi hrănească familia. O zi: întreabă-i pe doi îndrăgostiţi lulea care aşteaptă să se întâlnească. O oră: întreabă-l pe un claustrofob prins într-un ascensor în pană. O secundă: uită-te la expresia unui om care tocmai a scăpat dintr-un accident de maşină. Şi o miime de secundă: întreabă-l pe un atlet care a câştigat medalia de argint la Jocurile olimpice şi nu medalia de aur pentru care se antrenase toată viaţa. Viaţa este magică!''

Dar am ramas si cu o nelamurire pe care si Lauren o are undeva in carte : de ce Arthur e singurul care o poate vedea pe ea, spiritul unei persoane aflate in coma, si nimeni altcineva-nici chiar mama ei nu reuseste sa o simta macar?

Un roman despre pretuirea clipei prezente, despre iubirea care trece si dincolo de moarte, despre acceptare  

Oscar-ul si DVD-urile

In fiecare an particip pe cele doua site-uri cinefile la previziunile premiilor Oscar. De fiecare data imi mai lipsea o previziune sau doua sa ajung sa castig si eu un DVD. De data asta mi-am zis : "Anul asta ma informez mai bine si poate voi fi si eu pe lista castigatorilor !" Asa am facut ! Numai ca pe un site(cinemarx.ro) am pus niste previziuni iar pe celalalt (cinemagia.ro) altele.Sa maresc sansele ! Rezultatul a fost surprinzator si pentru mine.

Pe cinemarx.ro am fost pe locul 1, singura care am nimerit 19 categorii din 21 .Au fost cam 1200 de participanti iar eu am iesit pe locul 1.Nici acum nu imi vine sa cred ce am realizat ..Pe celalalt site..ce mai conteaza ca n-am castigat nimic.

Premiul a fost un cupon de reducere in valoare de 300 de lei pe site-ul partener cineshop.ro A urmat jocul alegerilor.Eram ca un copil in magazinul de jucarii. Ce sa aleg ? Filme care sa ramana la colectie, la care sa ma mai uit atunci cand simt nevoia.Filme care mi-au ramas in minte cu ceva, filme de care am auzit cat de impresionante au fost si, binenteles, filme care erau disponibile pe site. In cele din urma, lista a fost facuta, 11 filme din toate categoriile : 5 in care joaca actorul meu favorit Colin Firth, 2 in care joaca Meg Ryan ( cui nu-i place Meg Ryan ?) si 4 de care am auzit ca merita vazute.

Lista ar fi urmatoarea :

• JURNALUL LUI BRIDGET JONES
• PUR SI SIMPLU DRAGOSTE
• NANNY MCPHEE
• REGASIREA
• O POVESTE DE CRACIUN
• INGERUL PAZITOR
• CAND UN BARBAT IUBESTE O FEMEIE
• CASA DE LANGA LAC
• DEASUPRA TUTUROR
• 500 OF DAYS OF SUMMER
• SHERLOCK HOLMES

ANDRE MAUROIS -Lelia sau viata lui George Sand

Aveam de mult timp, cartea asta in biblioteca .O primsem intr-un an cadou de ziua mea. Fara sa o bag in seama, sau fara sa ma pot concentra asupra ei, sau mutand-o de colo colo isi astepta clipa descoperirii. Si asta a fost pur si simplu intr-o zi oarecare cand am luat-o de pe raft si m-a "prins" de la primele randuri.
Nu eram familiarizata cu opera lui George Sand dar stiam, si datorita filmului IMPROMPTU ca era o femeie deosebita pentru vremea ei si ca avusese o aventura cu Chpoin.

Cartea lui Andre Maurois este scrisa documentat cu multe citate din opera, jurnalele sau scrisorile eroinei dar e usor de citit iar datele sunt aproape lipsite de importanta.

Descoperim evolutia femeii Aurore Dudevant care va deveni ulterior George Sand si care, in mijlocul secolului al.XIXlea, intr-o societate plina de prejudecati, divortase, purta haine barbatesti, fuma trabuc, scria romane si milita pentru libertatea si egalitatea femeii in cuplu : "(...)cu cat se pomeneste despre un barbat ca ar fi avut mai multe aventuri galante, cu atat mai mult asaistenta il complimenteaza prin zambetujl ei.(...)Nu aceeasi e situatia femeii acuzata de adulter.Femeii nu i se acorda decat un singur fel de onoare.Daca e necredincioasa sotului ei, e infierata si injosita,e dezonorata in ochii copiilor ei,e expusa unei pedepse infamante, inchisoarea."

Cu toate astea, George Sand si- a pastrat feminitatea , puterea de a primi si oferi dragoste, astfel ca o cunoastem pe Sand indragostita si chiar suferind . Prin viata ei trec Prosper Merime, Albert de Musset sau Frederic Chopin. Toti erau mai tineri decat ea. Iubirile raman memorabile atat pentru ea cat si pentru noi. Prin grija aproape materna pe care i-a oferit-o lui Chopin , suferind inca de pe atunci, poate i-a salvat sau prelungit viata, dar cu siguranta a contribuit la crearea multor capodopere muzicale ale acestuia.
Iubirea si grija s-a indreptat treptat asupra celor doi copii ai ei , Maurice si Solange, si,ulterior, asupra nepoatelor sale. Isi iubea domeniul, Nohat, casa, gradina, facand acolo un adevarat loc de intalnire a multor artisti aflati in Franta.

Ca scriitoare, George Sand a atras atentia unor importanti critici si scriitori ai vremii : Saint Beuve, Balzac sau Flaubert.

Nimic nu este uitat in aceasta biografie a lui George Sand. Viata personala, viata artistica sau chiar cea politica ofera imaginea unei femei complexe, impresionante , curajoase si impacata cu sine.

Mi-ar place sa fi existat o asemenea carte si despre Mihai Eminescu. Cu siguranta am fi scapat de imaginea de Luceafar al poeziei romaesti si l-am privi asa cum era el, cel adevarat....

Poezie la Ceremonia de deschidere Vancouver 2010

La Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Vancouver din 2010 a fost si un moment poetic. Si chiar patriotic. Dar cat de diferit de ceea ce suntem noi obisnuiti... Un poem despre ce inseamna Canada si canadienii dincolo de prejudecati si clisee .
Ce bine ne-ar prinde si noua , romanilor, un poem ca asta:

Pentru ca n-am gasit inca un video cu exact acest moment am gasit transcriptia poemului

We Are More

by Shane Koyczan

When defining Canada

you might list some statistics

you might mention our tallest building

or biggest lake

you might shake a tree in the fall

and call a red leaf Canada

you might rattle off some celebrities

might mention Buffy Sainte-Marie

might even mention the fact that we've got a few

Barenaked Ladies

or that we made these crazy things

like zippers

electric cars

and washing machines

when defining Canada

it seems the world's anthem has been

" been there done that"

and maybe that's where we used to be at

it's true

we've done and we've been

we've seen

all the great themes get swallowed up by the machine

and turned into theme parks

but when defining Canada

don't forget to mention that we have set sparks

we are not just fishing stories

about the one that got away

we do more than sit around and say "eh?"

and yes

we are the home of the Rocket and the Great One

who inspired little number nines

and little number ninety-nines

but we're more than just hockey and fishing lines

off of the rocky coast of the Maritimes

and some say what defines us

is something as simple as please and thank you

and as for you're welcome

well we say that too

but we are more

than genteel or civilized

we are an idea in the process

of being realized

we are young

we are cultures strung together

then woven into a tapestry

and the design

is what makes us more

than the sum total of our history

we are an experiment going right for a change

with influences that range from a to zed

and yes we say zed instead of zee

we are the colours of Chinatown and the coffee of Little Italy

we dream so big that there are those

who would call our ambition an industry

because we are more than sticky maple syrup and clean snow

we do more than grow wheat and brew beer

we are vineyards of good year after good year

we reforest what we clear

because we believe in generations beyond our own

knowing now that so many of us

have grown past what used to be

we can stand here today

filled with all the hope people have

when they say things like "someday"

someday we'll be great

someday we'll be this

or that

someday we'll be at a point

when someday was yesterday

and all of our aspirations will pay the way

for those who on that day

look towards tomorrow

and still they say someday

we will reach the goals we set

and we will get interest on our inspiration

because we are more than a nation of whale watchers and lumberjacks

more than backpacks and hiking trails

we are hammers and nails building bridges

towards those who are willing to walk across

we are the lost-and-found for all those who might find themselves at a loss

we are not the see-through gloss or glamour

of those who clamour for the failings of others

we are fathers brothers sisters and mothers

uncles and nephews aunts and nieces

we are cousins

we are found missing puzzle pieces

we are families with room at the table for newcomers

we are more than summers and winters

more than on and off seasons

we are the reasons people have for wanting to stay

because we are more than what we say or do

we live to get past what we go through

and learn who we are

we are students

students who study the studiousness of studying

so we know what as well as why

we don't have all the answers

but we try

and the effort is what makes us more

we don't all know what it is in life we're looking for

so keep exploring

go far and wide

or go inside but go deep

go deep

as if James Cameron was filming a sequel to The Abyss

and suddenly there was this location scout

trying to figure some way out

to get inside you

because you've been through hell and high water

and you went deep

keep exploring

because we are more

than a laundry list of things to do and places to see

we are more than hills to ski

or countryside ponds to skate

we are the abandoned hesitation of all those who can't wait

we are first-rate greasy-spoon diners and healthy-living cafes

a country that is all the ways you choose to live

a land that can give you variety

because we are choices

we are millions upon millions of voices shouting

" keep exploring... we are more"

we are the surprise the world has in store for you

it's true

Canada is the "what" in "what's new?"

so don't say "been there done that"

unless you've sat on the sidewalk

while chalk artists draw still lifes

on the concrete of a kid in the street

beatboxing to Neil Young for fun

don't say you've been there done that

unless you've been here doing it

let this country be your first-aid kit

for all the times you get sick of the same old same old

let us be the story told to your friends

and when that story ends

leave chapters for the next time you'll come back

next time pack for all the things

you didn't pack for the first time

but don't let your luggage define your travels

each life unravels differently

and experiences are what make up

the colours of our tapestry

we are the true north

strong and free

and what's more

is that we didn't just say it

we made it be.

Mici bucurii

Topul celor mai mari bucurii mici ale vieţii

1. Un somn bun
2. Găsirea unei bancnote uitate în buzunar
3. Cuibăritul în pat lângă persoana iubită
4. Râsul cu lacrimi
5. Lenevitul în pat
6. Dormitul în aşternuturi proaspăt spălate
7. Găsitul unui chilipir
8. A face pe cineva să zâmbească
9. Reîntâlnirea cu un vechi prieten
10. Râsetele provocate de amintiri
11. O masă de duminică împreună cu familia
12. Cineva care-ţi spune că arăţi bine
13. Cuibăritul pe canapea cu o carte bună şi o cană de băutură sau supă caldă
14. Să descoperi că ai slăbit câteva kilograme
15. Micul dejul servit în pat
16. Trezirea cu gândul că este o zi de lucru, după care realizezi că este weekend
17. Un străin care-ţi zâmbeşte pe stradă
18. Frunzăritul unui vechi album de fotografii
19. Mâncarea la pachet
20. Prima zăpadă din an
21. Melodia preferată cântată cu entuziasm în maşină
22. Un prânz alături de prieteni
23. Să asculţi un copil care râde
24. Un masaj
25. Cititul unei cărţi sau ascultatul melodiile de pe iPod la marginea piscinei, în vacanţă
26. Joaca în zăpadă
27. O pereche de blugi care se potrivesc perfect
28. Să faci conversaţie
29. O petrecere acasă cu prietenele
30. O şedinţă de înfrumuseţare la tine acasă

sursa : ADEVARUL
Dar mi se pare un top bun de pastrat aproape.

As mai adauga : Joaca cu o pisica jucausa.

Arta de a nu scrie un roman

Ultima carte citita :ARTA DE A NU SCRIE UN ROMAN de Jerome K.Jerome.




Nu am cunoscut inainte opera lui Jerome K.Jerome asa ca nu pot incadra acest roman intre celelalte ale sale. Stiu ca "Trei intr-o barca" e cel mai popular roman al sau iar "Arta de a nu scrie un roman" a fost scris ulterior acestuia dar nu s-a mai bucurat de acelasi succes. Nu pot sa spun ca dupa aceasta lectura am descoperit un nou scriitor preferat dar i-as mai da o sansa in viitor acestuia.

Pe scurt, patru prieteni dintre care unul este chiar autorul, se hotarasc sa scrie un roman care sa cuprinda intelepciunea a patru minti luminate nu doar a uneia singure.Astfel cei patru se intalnesc iar intalnirile lor sunt pretexte de a povesti. Se dezvaluie astfel intamplari vesele dar si triste, mai mult sau mai putin credibile sau adevarate.
Actiunea principala a romanului consta de fapt in multe alte actiuni, fiecare cu desfasurarea sa si cu suspansul sau.

Am inceput sa citesc acest roman dupa o lunga pauza, in care nu ma puteam lipi de nici o carte. S-a dovedit ca am facut o alegere buna . Cartea nu are pretentii intelectuale foarte mari de aceea e usor de citit dar umorul si ironia sunt ca sarea si piperul pentru aceasta carte si o fac sa-ti ramana in minte dupa ce o termini. Nu regret ca am citit-o , mai ales ca datorita ei mi s-a redeschis pofta de citit.

Nu mi-a placut titlul sub care cartea a aparut la noi . Cand incepi sa citesti romanul deja parca stii care va fi finalul. Titlul original era NOVEL NOTES . (Note de Roman)

Recomand aceasta carte pentru cei care vor sa citeasca ceva usor, amuzant, fara suspans maxim
dar care ofera cateva clipe de relaxare si buna dispozitie dar si cateva citate de luat in seama (pentru cine e interesat). Cel mai frumos citat al cartii ar fi urmatorul :

“Este un basm pe care l-am citit cu mult timp în urmă şi care nu încetează să mă urmărească. Spune cum un băieţel s-a urcat odată pe un curcubeu. Iar la capătul curcubeului, exact în spatele norilor a găsit un oraş minunat. Casele sale erau de aur, iar străzile erau pavate cu argint, iar lumina care strălucea deasurpra lui era asemeni luminii care cade asupra lumii adormite în zori. În acest oraş erau palate atât de frumoase încât îţi satisfăceau toate dorinţele, numai să le priveşti. Templele erau atât de perfecte încât cei care îngenuncheau în ele erau curăţaţi de păcate. Şi toţi oamenii care locuiau în acest oraş minunat erau mari şi buni, iar femeile mai frumoase decât în visul unui tânăr. Iar numele oraşului era “Oraşul lucrurilor pe care oamenii au vrut să le facă.”